Nout─â┼úiAVIZInforma┼úii GeneraleConducereaSeminare ╚śtiin╚Ťifice de ProfilRAPORTDoctoratPublicatiiProiectePromovarea realiz─ârilor ┼čtiin┼úificeProiecte interna┼úionale ├«n derulareManifestariEvenimenteConcursuriContacte

Scurt istoric al InstitutuluiOrganigramaCertificat de acreditare
Informaţii Generale
EURAXESS
EURAXESS


Teriologie, Herpetologie și Paleozoologie.
Teriologie, Herpetologie și Paleozoologie.


Grupul de Paleozoologie
Grupul de Paleozoologie


Laboratorul de Entomologie.
Laboratorul de Entomologie.


Grupul de Apicultur─â
Grupul de Apicultur─â


Parazitologie si Helmintologie
Parazitologie si Helmintologie


Hidrobiologie si Ecotoxicologie
Hidrobiologie si Ecotoxicologie


Sistematic─â ┼či Filogenie Molecular─â
Sistematic─â ┼či Filogenie Molecular─â


Ihtiologie ┼či acvacultur─â
Ihtiologie ┼či acvacultur─â


Ornitologie
Ornitologie


VIZITATORI
VIZITATORI


Scurt istoric al Institutului

 
Institutul de Zoologie al A.┼×.M. a fost înfiin┼úat în anul 1947 ini┼úial ca sector în cadrul Bazei Moldovene┼čti de Cercet─âri ┼×tiin┼úifice a Academiei de ┼×tiin┼úe a U.R.S.S., Institutului de Biologie al Filialei Moldovene┼čti a A.┼×. a U.R.S.S. (1957), fiind oficializat cu actuala denumire în anul 1961. Organizator ┼či conduc─âtor indispensabil al Institutului de Zoologie de la fondare pân─â în anul 1972 a fost academicianul Mihail Iaro┼čenco. În anul 1976 în baza Institutului de Zoologie a fost fondat Institutul de Zoologie ┼či Fiziologie al A┼×M, ghidat de academicianul Teodor Furdui (1972-1991).
În anul 1991 Institutul de Zoologie ┼či Fiziologie s-a divizat în 2 unit─â┼úi separate: Institutul de Zoologie ┼či Institutul de Fiziologie. De la aceast─â dat─â Institutul de Zoologie î┼či înscrie propria sa istorie avându-i consecutiv în func┼úia de director pe distin┼úii savan┼úi: dl doctor habilitat în biologie Teodor Cioric (1991-1993); membrul corespondent al A.┼×.M. Ion Todera┼č (1993-2006), doctor în biologie, profesor universitar, Andrei Munteanu (2006-2009), academician Ion Todera┼č (2009-prezent).
Institutul a fost ┼či r─âmâne cel mai prestigios centru ┼čtiin┼úific ┼či ┼čtiin┼úifico-metodic, care coordoneaz─â ┼či desf─â┼čoar─â cercet─âri ┼čtiin┼úifice fundamentale ┼či aplicative, preg─âte┼čte cadre de înalt─â calificare în domeniul zoologiei, entomologiei, parazitologiei, helmintologiei, hidrobiologiei, ihtiologiei ┼či ecologiei.
În cadrul Institutului pe parcursul anilor au fost fondate ┼čcoli ┼čtiin┼úifice în domeniul ornitologiei (acad. I.Ganea), parazitologiei (acad. A.Spassky) ┼či hidrobiologiei (acad. M.Iaro┼čenco, acad. I. Todera┼č), care au fost recunoscute atât în fosta U.R.S.S. cât ┼či peste hotarele ei. La momentul actual ┼čcolile men┼úionate î┼či continu─â fructuos activitatea ┼či se bucur─â de autoritate interna┼úional─â.
Pe parcursul anilor cercet─âtorii zoologi au efectuat ┼či continu─â inventarierea faunei de animale vertebrate ┼či nevertebrate terestre, edafice ┼či acvatice, fiind deja semnalate ┼či confirmate cca. 17000 unit─â┼úi taxonomice de animale, inclusiv 75 specii de mamifere, 285 – p─âs─âri, 14 - reptile, 13 - amfibieni, 95 – pe┼čti, peste 14000 specii de insecte, 1200 – zooparazi┼úi, 400 – fitonematode, 600 – protozoare etc.
Peste 1500 specii, 100 genuri, 20 familii, 2 subordine recente ┼či 160 specii de animale fosile sunt descrise ca noutate pentru ┼čtiin┼ú─â. Concomitent a fost elucidat─â importan┼úa economic─â, sanitar─â ┼či estetic─â a speciilor de animale, propus un nou sistem de clasificare zoologic─â a 5 familii din clasa cestodelor, schema clasific─ârii ┼či nomenclatura unor genuri ┼či specii de cestode, a fost rev─âzut─â taxonomia viermilor cilindrici, elaborat sistemul biogeocenologic al unor grupe de fitonematode ┼či helmin┼úi pla┼úi.
Cercet─âtorii institutului au demonstrat c─â sub ac┼úiunea presingului factorilor antropici a sporit esen┼úial tempoul microevolu┼úiei unor specii de animale vertebrate terestre. Au fost eviden┼úiate particularit─â┼úile form─ârii ┼či func┼úion─ârii popula┼úiilor ┼či comunit─â┼úilor de vertebrate terestre în agrocenoze ┼či legit─â┼úile migra┼úiei p─âs─ârilor. În urma studiului rela┼úiilor intra- ┼či interpopula┼úionale s-a stabilit rolul concuren┼úei intra- ┼či interspecifice ┼či rolul func┼úional al grup─ârilor intrapopula┼úionale în distribu┼úia în spa┼úiu ┼či timp ┼či dinamica popula┼úiilor de vertebrate terestre. În baza distribu┼úiei spa┼úiale a faunei a fost efectuat─â raionarea zoogeografic─â a republicii. S-a elucidat caracterul adaptiv al particularit─â┼úilor biologice ┼či ecologice în procesul de sinantropizare a unor specii de vertebrate terestre. Au fost elaborate bazele dirij─ârii comportamentului p─âs─ârilor cu ajutorul repelen┼úilor bioacustici, modelele proceselor popula┼úionale în scopul pronostic─ârii dinamicii popula┼úiilor de roz─âtoare mici, recomand─âri privitor la protec┼úia lumii animale, concep┼úia dezvolt─ârii gospod─âriei cinegetice na┼úionale, etc.
Un interes deosebit prezint─â lucr─ârile în domeniul rela┼úiilor trofice dintre d─âun─âtorul vi┼úei de vie filoxera ┼či planta-gazd─â. În semn de recuno┼čtin┼ú─â a realiz─ârilor în combaterea filoxerei în Austria a fost constituit─â medalia ce poart─â numele academicianului Iacob Prin┼ú.
Au fost efectuate cercet─âri ce ┼úin de structura ┼či dinamica entomocomplexelor în diferite tipuri de cenoze, eviden┼úierea complexelor de parazi┼úi ai insectelor fitofage – d─âun─âtoare a unor culturi agricole ┼či plante spontane. Au fost desf─â┼čurate cercet─âri ale mixtinvaziilor la bovine, ovine, ale mecanismelor de interac┼úiune ┼či ale c─âilor de combatere.
În baza cercet─ârilor hidrochimice, hidrobiologice ┼či ihtiologice complexe a fost elucidat─â starea ecologo–faunistic─â, sanitaro-biologic─â ┼či produc┼úional–distruc┼úional─â a obiectivelor acvatice ale republicii, elaborate pronosticuri de lung─â durat─â a st─ârii func┼úionale a ecosistemelor acvatice în condi┼úiile presingului antropic, lansate recomand─âri de sporire a productivit─â┼úii lor piscicole. Au fost stabilite legit─â┼úile dinamicii con┼úinutului ┼či migra┼úiei elementelor chimice în ecosistemele acvatice sub influen┼úa factorilor naturali ┼či antropici. În baza analizei polifactoriale, pentru prima dat─â au fost calcula┼úi parametrii cantitativi ai contribu┼úiei principalilor factori naturali ┼či antropici în dinamica con┼úinutului ┼či reparti┼úiei microelementelor, elementelor nutritive, componen┼úei ionice, substan┼úelor organice în ap─â, substan┼úelor în suspensie, depunerilor n─âmoloase ale râurilor ┼či lacurilor de acumulare.
Au fost relevate legit─â┼úile acumul─ârii microelementelor în plantele acvatice, animalele nevertebrate, organele ┼či ┼úesuturile pe┼čtilor la diferite etape ale ontogenezei ┼či demonstrat─â dependen┼úa acestui proces de dinamica con┼úinutului de microelemente în mediul acvatic ┼či particularit─â┼úile hidrobion┼úilor. Este cuantificat rolul func┼úional al principalelor grupuri de hidrobion┼úi în migra┼úia biogen─â a elementelor chimice ┼či evalua┼úi indicii cantitativi ai aportului acestora. A fost apreciat─â posibilitatea utiliz─ârii speciilor dominante de hidrobion┼úi în calitate de organisme-monitoare în cadrul desf─â┼čur─ârii biomonitoringului ecosistemelor acvatice.
Pentru prima dat─â a fost interpretat─â ┼či specificat─â influen┼úa microelementelor ┼či elementelor nutritive asupra proceselor produc┼úional-destruc┼úionale, asupra cre┼čterii ┼či dezvolt─ârii pe┼čtilor în ontogeneza timpurie ┼či conturat─â capacitatea de tampon a ecosistemelor acvatice, evaluat─â calitatea apei. Ca rezultat a fost propus─â o nou─â metodologie de evaluare a st─ârii ecosistemelor acvatice.
A fost efectuat─â pa┼čaportizarea morfologic─â ┼či molecular─â a 60 specii din clasa Nematoda, care au fost depozitate în banca de gene SUA. A fost intensificat─â contribu┼úia la patrimoniul ┼čtiin┼úei universale prin identificarea ┼či atestate ca noutate pentru ┼čtiin┼ú─â a 3 specii noi de colembole ╚Öi 2 specii de pteromalide.
În baza investiga╚Ťiilor în domeniul parazitologiei a fost elaborat ┼či implementat în gospod─âriile de cre┼čtere a bovinelor ┼či ovinelor „Procedeul de combatere a fasciolozei la rumeg─âtoare” care permite ob┼úinerea produc┼úiei animaliere cantitativ ┼či calitativ mai sporite.
În colaborare cu Institutul de Microbiologie ┼či Biotehnologie ┼či Institutul de Fiziologie ┼či Sanocreatologie ale A┼×M a fost ini┼úiat─â ┼či continu─â producerea industrial─â ┼či utilizarea în gospod─âriile apicole ale republicii a preparatelor BioR ┼či „APISPIR”, destinate stimul─ârii viabilit─â┼úii ┼či productivit─â┼úii familiilor de albine, ob┼úinute produse apicole noi cu capacit─â┼úi sanogene, selectat─â o tulpin─â de actinomicete eficient─â la tratarea locei americane a albinelor.
Originalitatea ┼či competitivitatea investiga┼úiilor institutului este confirmat─â prin realizarea a numeroase proiecte na╚Ťionale ╚Öi interna┼úionale, brevete de inven┼úii, medalii de aur, argint, bronz, diplome ┼či premii interna┼úionale ┼či republicane.
Institutul a publicat cca 104 monografii, 97 culegeri, 42 bro┼čuri ┼či recomand─âri, mii de articole ┼či referate ┼čtiin┼úifice. Semnificativ pentru activitatea institutului este lansarea a dou─â edi┼úii a C─âr┼úii Ro┼čii a Republicii Moldova, monografiei în 6 volume „Lumea Animal─â a Moldovei”, autorilor c─âreia li s-au decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova în domeniul ┼×tiin┼úei ┼či Tehnicii (1989) ┼či a monografiei în 4 volume „Pe┼čti, reptile, amfibieni” (2003), „Mamifere” (2004), „P─âs─âri” (2006), „Nevertebrate” (2007) din seria „Lumea Animal─â a Moldovei” a Colec┼úiei Na┼úionale de Carte „Lumea vegetal─â ┼či Lumea animal─â a Moldovei”, autorilor c─âreia li s-a decernat Premiul Na╚Ťional al Republicii Moldova edi╚Ťia 2013.
Din momentul fond─ârii sale Institutul a preg─âtit 40 doctori habilita┼úi ┼či peste 130 de doctori în ┼čtiin┼úe biologice. În aceast─â perioad─â la institut ┼či-au f─âcut studii prin doctorat peste 200 persoane ┼či postdoctorat - 9 persoane.
A fost acreditat în anul 2015 (Hot─ârârea nr. 8/AC din 19.01.2006) pe profilul „Zoologie, diversitatea ┼či valorificarea durabil─â a lumii animale în ecosistemele acvatice ┼či terestre” (Certificat de acreditare seria I nr. 003), în anul 2010 (Hot─ârârea nr. AC-07/1-1 din 25.11.2010) pe profilul „Zoologia, diversitatea, monitoringul ┼či valorificarea durabil─â a lumii animale în ecosistemele acvatice ┼či terestre” (aprecierea performan╚Ťei – bine) (Certificat de acreditare seria I nr. 022) ╚Öi în anul 2015 (Hot─ârârea nr. AC-7/1.1 din 21 decembrie 2015) pe profilul „Sistematica, evolu┼úia ┼či valorificarea sustenabil─â a diversit─â┼úii lumii animale, monitoringul ecosistemelor acvatice ┼či terestre” (aprecierea performan╚Ťei – foarte bine) (Certificat de acreditare seria I nr. 044), iar Institutului de Zoologie a fost acordat calificativul – organiza┼úie cu recunoa┼čtere interna┼úional─â (categoria A).